Avantajele in natura – exces de fiscalizare

Problema avantajelor in natura se pune tot mai stringent ca urmare a extinderii pachetului salarial oferit de angajatori. Acesta poate cuprinde pe langa sume in bani, si bunuri si servicii suportate de angajator, dar utilizate pentru nevoile personale ale angajatorului. Chiar daca echivalentul in bani al acestor prestatii se asimileaza veniturilor de natura salariala, nu este posibil ca suma in bani primita sa fie sub valoarea salariului minim garantat pe tara.

Astfel de avantaje pot include:

– acordarea de servicii de servire a mesei (de ex. cazul cantinei operate de unitate);

– utilizarea masinilor din gestiunea unitatii numai in interes personal sau partial in interes personal;

–  utilizarea telefonului total/partial in interes personal;

–  locuinta utilizata in interes personal precum si cheltuielile de intretinere aferente acesteia;

–  asigurare medicala pentru membrii familiei, asigurari de viata, etc.

Exista o categorie de cheltuieli cu care avantajele in natura sunt usor confundabile- cheltuielile sociale, care, potrivit Codului Fiscal (art 21.(3).c), sunt deductibile in limita a 2% din valoarea cheltuielilor cu salariile personalului. Acestea sunt : ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi sau unităţi aflate în administrarea contribuabililor; grădiniţe, creşe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, precum şi pentru şcolile pe care le au sub patronaj. În cadrul acestei limite, pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând: tichete de creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare, cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori şi salariaţilor, cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul, pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi în gospodărie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament.

Este foarte important sa se evite confuzia intre cheltuielile sociale si avantajele in natura intrucat modul de impozitare difera semnificativ. In timp ce cheltuielile sociale sunt deductibile in limita celor doua procente din cheltuielile cu salariile personalului , restul fiind supuse unei cote de impozitare de 16 %, avantajele in natura suporta taxare atat in ce priveste angajatorul cat si in ce priveste angajatul – prin majorarea bazei de calcul a contributiilor salariale.

Daca pachetul salarial contine si astfel de avantaje in natura este bine ca angajatul sa fie imformat de aceste aspecte fiscale, intrucat poate fi pus in fata situatiei de a incasa o suma mai mica decat salariul net comunicat la angajare.

De exemplu, se comunica angajatului un salariu brut de 3.500 RON. Acesta corespunde unui salariu net de 2.484,3 RON tinand cont de cotele de obligatii valabile din iulie 2008 (CAS 9.5%, sanatate 5,5%, somaj 0,5%, impozit pe venitul din salarii 16%). Presupunem ca se acorda o masa calda pe zi cu valoarea de 10 ron pe zi, conform contractului incheiat de angajatorul cu operatorul cantinei si un consum de 20 de portii/ luna. Aceasta inseamna ca se majoreaza venitul brut cu 200 RON, ceea ce conduce la suma de 3.700 RON. Dupa retinerea cotelor de contributii si a contravalorii avantajului in natura se ajunge la un venit net de 2426,3 RON. Desigur, in acest caz suma nu este semnificativa, dar in cazul cumularii mai multor astfel de beneficii si in cazul in care sumele acordate in bani sunt mici diferenta nu este deloc neglijabila.